Pregătire pentru comunicarea deschisă

Living Democracy » Parents » COPII (4 – 12 ani) » Hărțuire și intimidare » Pregătire pentru comunicarea deschisă

< Înapoi


Pregătire pentru comunicarea deschisă

Aici veți găsi diferite situații din viața de zi cu zi alături de copii. În fiecare caz, se prezintă două reacții parentale diferite. Imaginați-vă cum ar continua interacțiunea după reacția parentală respectivă și descrieți continuarea în scris.

Apoi, reflectați la aceste interacțiuni cu ajutorul următoarelor întrebări: Ce reacție parentală duce la o înțelegere mai bună a copilului și a situației sale? Cum poate copilul să găsească o soluție la problema/situația lui? Cum îl poate orienta părintele pe copil să-și înțeleagă sentimentele, nevoile? Ce reacție parentală duce la conflict?

La cină1
Sandra, o fetiță de patru ani, nu vrea să mănânce. Doar ciugulește din cartofi.

A: „Sandra, nu mai face pe interesanta! Mănâncă-ți cartofii sau n-o să-ți mai citesc o poveste când mergi la culcare!” Mama vorbește tare, gesticulând cu un deget amenințător. B: „Văd că doar ciugulești din mâncare și te uiți la farfurie. Ai zis că nu vrei nimic. Cred că ești obosită și nu ți-e foame. Așa e?”
Cum ar continua această interacțiune? Cum ar continua această interacțiune?

Trezirea de dimineață 2
Olivia, de 10 ani, nu se dă jos din pat și explică: „Nu pot să merg azi la școală.” După ce ați strigat-o de vreo trei ori, începe să se plângă: „Lasă-mă în pace! Mi-e rău!”.

A: „Nu se vede că ți-e rău, deci dă-te jos din pat! Și noi trebuie să muncim, chiar și atunci când n-avem chef.” B: (Imaginați-vă o reacție într-o situație de comunicare deschisă: Ce ar spune mama?)
Cum ar continua această interacțiune? Cum ar continua această interacțiune?

Ora mesei
Ștefan are 14 ani. De două săptămâni nu mai vrea să stea la cină cu restul familiei, afirmând: „Nu mi-e foame!” Acum, tatăl lui vrea ca Ștefan să-și schimbe comportamentul.

A: „Atât timp cât stai în casa asta, trebuie să respecți regulile noastre. Și una dintre reguli e că luăm cina împreună. Acum, vii și stai cu noi la masă!” B: (Imaginați-vă o reacție într-o situație de comunicare deschisă: Ce ar spune tatăl?)
Cum ar continua această interacțiune? Cum ar continua această interacțiune?