Activitatea fizică în școală

Oportunități de a fi activ

După cum se ilustrează mai sus, activitatea fizică periodică are un impact direct asupra condiției fizice și mentale a unei persoane și a abilităților sale sociale și cognitive.

Nivelul de activitate fizică al copiilor este legat de oportunitățile de activitate fizică. Dintre factorii responsabili pentru asigurarea acestor oportunități, școlile au probabilitatea cea mai mare de a influența comportamentele elevilor legate de activitatea fizică în diferite moduri. Ținând cont de faptul că în cea mai mare parte a zilei școlare copiii sunt sedentari, este necesar ca școala să le asigure și oportunități de a fi activi fizic pe parcursul orelor.

Aflați mai multe despre cum puteți sprijini școlile să devină mai active:

1. Activitatea fizică separată de ore se referă la toate activitățile din cursul unei zile de școală care nu au nicio legătură cu predarea disciplinelor școlare. Acestea pot include:
   

• Timp de repaus și pauze mai lungi și mai active, în care elevii să dispună de stimulente, mijloace și încurajare pentru a se implica în activități recreative, distractive, activități fizice și jocuri în curtea școlii sau în locuri special amenajate. Încercați să luați în considerare efectuarea unor schimbări in mediul școlar în vederea facilitării unei activități fizice mai intense în timpul de repaus.
• Deplasarea activă către și de la școală prin care copiii, în colaborare cu părinții, sunt încurajați să meargă la școală pe jos, cu bicicleta, cu skateboardul, individual sau în grupuri. Deplasarea activă poate include și utilizarea transportului public sau a „autobuzelor școlare umblătoare” (grupuri care merg pe jos) ori mersul la școală cu mașina o parte a drumului, apoi deplasarea pe jos restul drumului.
• Sporturi și programe de tip after-school în aer liber și în sală. Programele de sport, evenimentele și competițiile sportive sunt de mult timp o parte integrantă a vieții școlare, crescând participarea zilnică a elevilor la activități fizice și sporturi organizate.

2. Activitatea fizică în combinație cu orele se referă în principal la pauzele scurte de activitate din timpul orelor, menite să le ofere elevilor ocazia de a se mișca. Într-un model danez, de exemplu, această categorie este cunoscută ca „pauze de alimentare” și se concentrează pe perspective specifice ale învățării. Acestea includ diferite forme de activitate care nu au legătură cu intensitatea activităților din timpul orelor normale. Pauzele pentru mișcare și activitate fizică la clasă oferă o ocazie suplimentară de activitate fizică pe parcursul zilei școlare, cu o planificare minimă, fără să fie necesare echipamente sau resurse suplimentare și care necesită puțin timp. Pentru idei practice, consultați: http://www.coloradoedinitiative.org/wp-content/uploads/2014/08/CEI-Take-a-Break-Teacher-Toolbox.pdf
3. Activitatea fizică integrată în ore se referă la activitate ca parte efectivă a predării materiilor școlare. Aici, mișcarea și activitatea sunt integrate în procesul de învățare, îmbogățindu-l, întrucât consolidează conținuturile și înțelegerea lor prin învățare activă. Aceasta este deosebit de importantă pentru elevii chinestezici. Exemple specifice și idei pentru a îmbunătăți învățarea conținuturilor la matematică, citire/limbă și literatură, sănătate, educație fizică, științe și studii sociale sunt disponibile pe: http://www.activeacademics.org/
   
4. Educația fizică se referă la disciplina Educație fizică din școală, care are propriul curriculum și propriile obiective și practici în fiecare țară. Ca disciplină școlară, educația fizică le oferă tuturor copiilor acces la activitate, iar aceștia își pot dezvolta abilitățile, cunoștințele și atitudinile necesare pentru a adopta și a menține un stil de viață activ din punct de vedere fizic. Beneficiile potențiale ale participării elevilor la educația fizică sunt asigurate cel mai bine dacă se oferă o educație fizică de calitate. Aceasta este definită ca „experiența de învățare planificată, progresivă, incluzivă, care face parte din curriculumul învățământului preșcolar, primar și secundar. Experiențele de învățare oferite copiilor și tinerilor prin orele de educație fizică trebuie să fie adecvate dezvoltării lor, pentru a-i ajuta să dobândească abilități psihomotorii, o înțelegere cognitivă și abilități sociale și emoționale, de care au nevoie pentru a duce o viață activă fizic”. (Sursa: adaptat după Asociația pentru Educație Fizică, Declarația de poziție cu privire la sănătate, 2008)

Propunerea se bazează pe modelul danez al lui Claus Løgstrup, profesor asociat, Anders Flaskager, profesor asociat și Børge Koch, profesor universitar. Departamentul de Educație Fizică și Promovare a Sănătății, Colegiul Universitar din Danemarca de Sud și Centrul Danez Național de Promovare a Sănătății.