Evaluarea implicării familiei, a comunității și a elevilor în dezvoltarea unei școli care are la bază drepturile omului

Living Democracy » Principals » ȘCOALA CARE ARE LA BAZĂ DREPTURILE OMULUI » Evaluarea implicării familiei, a comunității și a elevilor în dezvoltarea unei școli care are la bază drepturile omului

Conștientizare

Implementarea principiilor drepturilor omului este o sarcină care implică în mod necesar guvernele, așa cum prevede statutul tuturor convențiilor importante referitoare la drepturile omului, inclusiv cele care privesc educația. În același timp, din ce în ce mai multe societăți democratice recunosc capacitatea limitată a guvernelor de a implementa standarde și principii ale drepturilor omului dacă nu sunt implicați toți oamenii și dacă nu sunt acceptate de aceștia. Pentru ca drepturile omului să devină o realitate, acestea trebuie să fie susținute și respectate de toată lumea, inclusiv familii, școli și alte instituții care oferă servicii pentru elevi, precum și de comunitățile și toate nivelurile administrative.

În special în această privință, trebuie să înțelegeți cât de legate sunt Declarația universală a drepturilor omului și Convenția cu privire la drepturile copilului (CDC) ale ONU (a se vedea mai jos un scurt istoric). CDC evidențiază de asemenea importanța principală a părinților și a familiilor pentru protejarea drepturilor copiilor. Totuși, există percepția greșită că CDC le ia părinților și altor tutori legali responsabilitățile legate de copii pentru a da mai multă autoritate în acest domeniu guvernelor.

Nu este totuși așa. În câteva articole, convenția se referă explicit la importanța părinților și a familiilor, însărcinând prin urmare guvernele să protejeze și să acorde asistență familiilor pentru a-și îndeplini rolul esențial de a-și crește copiii. Convenția face apel la guverne să respecte responsabilitățile părinților, tutorilor legali și ale altor persoane care au grijă de copii, pentru a asigura o orientare adecvată.

 1945

După Al Doilea Război Mondial, mai multe națiuni ale lumii au fost de acord să formeze o uniune – astfel a fost fondată ONU, adică Organizația Națiunilor Unite.

Împreună, acestea au dorit să susțină pacea și libertatea în lume.

10 decembrie 1948

La acea dată, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declarația universală a drepturilor omului.

Aceste drepturi fundamentale ale tuturor ființelor umane din lume au fost înțelese ca aplicându-se și copiilor.

Ca recunoaștere a condiției multor copii, felul în care aceste drepturi au fost înțelese a fost redefinit pentru a acorda copiilor un statut special și o protecție specială.

1950

Un prim proiect al declarației cu privire la drepturile copiilor a fost ulterior discutat de statele membre ONU timp de câțiva ani.
20 noiembrie 1959

La acea dată, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația drepturilor copilului care definește drepturile copiilor, precum dreptul la protecție, educație, asistență medicală, adăpost și o bună nutriție.

Deși declarația nu era obligatorie pentru statele membre, aceasta a reprezentat primul acord internațional major și un prim consens cu privire la principiile fundamentale ale drepturilor copiilor.

1979

Acest an a fost sărbătorit în toată lumea ca Anul Copilului. Peste tot s-a discutat și s-a reflectat la drepturile copiilor. Pentru binele copiilor, din ce în ce mai mulți oameni au dorit ca aceste drepturi să fie elaborate mai în detaliu și, mai important, să devină obligatorii din punct de vedere juridic.

20. November 1989

La această dată, Adunarea Generală a ONU a adoptat în unanimitate Convenția cu privire la drepturile copilului.

De atunci, guvernele din aproape toate țările din lume au semnat Convenția cu privire la drepturile copilului.

Convenția încurajează de asemenea participarea elevilor și susține drepturile lor la participare, și anume: dreptul de acces la informații, dreptul la exprimare, dreptul la implicare în luarea deciziilor și dreptul la asociere. Pentru a promova dreptul la participare în context școlar, este necesar să se asigure un mediu favorabil în cadrul instituției de învățământ, al familiei, al comunității și al societății în general. În acest context, aspecte precum incluziunea, limba, pedepsele necorporale, un mediu sigur și egalitatea de gen au un rol crucial.

Astfel, evaluarea ariei de cuprindere a unei abordări școlare pentru a implica participarea elevilor, familiilor și a comunității necesită luarea în considerare a trei domenii cheie de performanță, și anume:

  1. Mecanisme pentru ca elevii să-și exprime punctele de vedere cu privire la activitatea de la școală, la viața școlară și la participarea la organizarea școlii.
  2. Mecanisme pentru construirea de parteneriate școală-familie pentru managementul și conducerea școlii, pentru dezvoltarea și protecția elevilor.
  3. Mecanisme pentru construirea de parteneriate școală-comunitate pentru managementul și susținerea școlii, pentru protecția elevilor și progresul comunității.

Pregătire

Ce pași puteți urma?

  1. Formați o echipă cu care să lucrați pe parcursul întregului proces. Începeți prin a discuta împreună cu echipa abordarea și revizuiți lista de indicatori.
    a. Alegeți indicatorii pe care îi considerați importanți pentru școala dvs.
    b. Adăugați indicatorii care credeți că lipsesc.
    c. Completați formularul cu aproximativ zece indicatori pe care îi considerați importanți. Asigurați-vă că ați ales câțiva indicatori la care stați bine și câțiva la care aveți nevoie să vă dezvoltați.
  2. Împreună cu echipa, pregătiți un plan de acțiune și un calendar pentru o primă evaluare, care va reprezenta punctul de plecare pentru dezvoltare în viitor. Includeți în evaluare:
    a. Elevii
    b. Profesorii
    c. Alți membri ai personalului școlii
    d. Părinții
    e. Consiliul de administrație
    f. Membrii comunității cu care colaborați
    g. …
  3. Elaborați planul de acțiune și calendarul. Asigurați-vă că ați inclus:
    a. Profilul școlii după prima evaluare.
    b. Pașii de urmat (în următoarele 6 luni).
    c. O a doua evaluare pentru a vedea care a fost evoluția.

18 indicatori posibili pentru a evalua nivelul de implicare al diferiților actori în școala dvs.:
  1. Școala promovează interacțiunea între elevi într-un mod compatibil cu metodele democratice (și anume respect reciproc, cooperare, gândire critică și înțelegere pentru a rezolva problemele).
  2. Școala asigură și acceptă oportunități pentru ca elevii să-și exprime punctele de vedere cu privire la activitățile din școală și din viața școlară.
  3. Școala dispune de mecanisme, precum un newsletter sau o publicație, un panou al elevilor, o cutie de opinii sau instrumente de sondaj, pentru a le da elevilor ocazia de a-și exprima opiniile și preocupările legate de probleme importante ale școlii și comunității.
  4. Școala îi implică pe elevi în ședințe și sesiuni de planificare care privesc binele lor.
  5. Școala are un consiliu al elevilor activ.
  6. Toți elevii au șanse egale de a participa la managementul și conducerea cluburilor, echipelor și asociațiilor școlii.
  7. Școala are o asociație a părinților și profesorilor, care se reunește periodic și un plan scris de acțiune.
  8. Școala asigură procese ușor de înțeles, accesibile și publice, referitoare la influențarea deciziilor, comunicarea unor probleme sau preocupări, contestarea deciziilor și rezolvarea problemelor.
  9. Școala diseminează informații despre reformele școlare, despre politici, proceduri disciplinare, instrumente de evaluare și despre obiectivele școlii.

Acțiune

Împreună cu echipa, selectați 10 indicatori din listă.

Indicatorii aleși pentru implicare Situația indicatorului în școală pe o scală de la 1 la 10 Pași de urmat (stabiliți de echipele de discuție)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
  1. Pe baza listei de mai sus, pregătiți o fișă sau coli de flipchart pe care le veți da tuturor factorilor interesați incluși în procesul de evaluare.
  2. Organizați mese rotunde cu diferiți factori interesați (elevi, profesori, membri ai personalului, părinți, membri ai consiliului de administrație etc.). Aceștia se pot întâlni ulterior cu ocazia unui eveniment important din școală sau se pot programa întâlniri în funcție de disponibilitatea lor.
  3. Cereți-le să discute evaluările și comentariile.
  4. Ca sarcină, cereți să vină cu propuneri de îmbunătățire.
  5. Colectați toate comentariile și propunerile la nivelul echipei.
  6. Concepeți un plan principal clar, pe baza căruia se poate acționa în următoarele 6 – 12 luni.
  7. Comunicați planul tuturor factorilor cheie implicați.
  8. Planificați următoarea perioadă de evaluare (Transparența este pe primul loc!).