Lecţia 2: Cât de diferit poate fi descrisă o persoană…

Living Democracy » Textbooks » Lecţia 2: Cât de diferit poate fi descrisă o persoană…

Cum să se obţină o imagine mai de ansamblu despre o persoană

Obiectiv de învăţare  Să își dea seama că descrierile diferite se pot referi la una şi aceeaşi identitate.
Sarcinile elevilor  Elevii repetă şi joacă scenele şi îşi prezintă munca în scris. Ei discută scenele pe care le-au văzut.
Resurse Rezultatele primei lecţii (jocul de roluri care a fost repetat şi listele de adjective pe postere) devin materialul de bază al celei de a doua lecţii. Elevii îşi dau seama că fără participarea şi contribuţiile lor, unitatea de învățare nu poate continua.
Metoda Joc de roluri, prezentări şi discuţie ghidată cu toată clasa.

Lecţia

Partea 1

Profesorul explică procedura lecţiei. El acordă grupurilor alte cinci minute pentru a-şi repeta scenele. Scenele sunt apoi prezentate.

În primul rând, un membru al grupului citeşte clasei fragmentul din jurnal folosind posterul din prima lecţie. Apoi, grupul joacă scena. Se recomandă ca toate scenele să fie prezentate fără întrerupere. În cazul în care mai multe grupuri au primit acelaşi fragment din jurnal, acestea ar trebui să joace aceste scene, cu mici variaţii, una după alta.

După ce grupurile au terminat, profesorul oferă feedback pozitiv şi, din nou, face rezumatul obiectivului acestei succesiuni de scene. În cazul în care clasa este obişnuită cu această formă de predare, atunci elevii pot trece la pasul următor. Dacă nu, este recomandabil să se acorde elevilor posibilitatea de a analiza şi de a reflecta cu privire la succesiunea de scene, analizând aspectele ce ţin de conţinut şi formă.

Iată câteva exemple privind modul în care profesorul poate îndemna la reflecţie privind jocul de roluri:

  • Care a fost experienţa noastră ca şi grup?
  • Am descoperit ceva nou despre mine?
  • Cum ne-am descurcat în a juca personajele pe care le-am jucat?

Partea 2

În cea de a doua parte a lecţii, elevii îşi aranjează scaunele în unul sau două semicercuri în jurul tablei. Apoi, profesorul afişează posterele unul lângă altul pe tablă. Elevii privesc cum se desfăşoară prezentarea:

Iată cum îl văd ceilalţi:

v3_p25_rom

 

În discuţia de follow-up, elevii ar trebui să înţeleagă că este perfect normal ca o persoană să fie văzută diferit de persoane sau grupuri diferite. Ei ar trebui să îşi dea seama că nu pot folosi categorii precum „adevărat” şi „fals” pentru a-şi descrie punctele de vedere. De fapt, pentru a reprezenta băiatul în mod corect, ar fi greşit să se permită doar un punct de vedere pentru a-l descrie.

Posibile sugestii pentru ca profesorul să susţină gândirea critică în clasă:

  • Atunci când văd aceste descrieri diferite, mă simt puţin confuz.
  • Deci ce este adevărat acum?
  • Cine este Max de fapt?

Profesorul aşteaptă până când un număr de elevi au ridicat mâna iar apoi îi lasă să dea răspunsuri diferite. Notează aceste răspunsuri pe o listă pe tablă sau preferabil pe un flip chart:

Ce putem spune despre băiat?

  • Cum îl putem descrie adecvat?
  • Declaraţia 1
  • Declaraţia 2
  • Declaraţia 3
  • Declaraţia 4
  • Declaraţia 5

La sfârşitul lecţiei profesorul rezumă viziunile desprinse de elevii din primele două lecţii. Ar fi avantajos dacă ar fi disponibil un flip chart pe care să se noteze aceste aspecte astfel încât să fie prezentate la lecţiile următoare. Următoarele aspecte se pot dovedi utile:

Identitate

  • Există multe feţe ale identităţii unei persoane.
  • Adesea, alte persoane (vecini, prieteni, profesori, străini) au păreri diferite referitoare la aceeaşi persoană.
  • Trebuie să ascultăm păreri diferite dacă vrem să ştim mai multe despre o persoană.

La sfârşitul lecţiei, profesorul le cere feedback elevilor, având grijă să nu comenteze remarcile acestora.

Există diferite moduri în care acest lucru poate fi făcut. A solicita clasei în general nu este întotdeauna cea mai bună soluţie, pentru că de cele mai multe ori aceiaşi câţiva elevi vor răspunde iar feedback-ul va rămâne nespecific. De aceea, aici se recomandă modelul„ţintă de darts”. Aceasta este o metodă de a obţine feedback rapid care permite fiecărui elev să îşi specifice răspunsurile. Anexa oferă o descriere detaliată a acestei forme de feedback.

Profesorul face un rezumat al următoarelor două lecţii, în care clasa nu va analiza persoane individuale ci grupuri în cadrul societăţii, precum şi ţări întregi.