Material didactic pentru elevi 7.1: Cum se scrie un articol

Living Democracy » Textbooks » Material didactic pentru elevi 7.1: Cum se scrie un articol

Structura de bază a unui articol

1. Titlu

Fiecare articol are nevoie de un titlu. Acesta îndeplineşte un rol important: nu ar trebui să copleşească cititorul, dar ar trebui să-i atragă atenţia şi să-i trezească interesul pentru a citi mai departe.

Cititorii ziarului răsfoiesc paginile rapid pentru a selecta articolele care îi interesează şi, prin urmare, titlurile trebuie să sară în evidenţă. Păstraţi titlurile scurte, utilizaţi un font mare şi aldine şi separaţi titlurile de textul care urmează.

2. Rânduri introductive

Rândurile introductive vor fi, de obicei, primul paragraf al articolului vostru (producătorii de ziar îl numesc „introducerea” sau „capul” ştirii). De regulă, acesta este marcat cu caractere aldine.

Introducerea oferă cititorului cele mai importante informaţii. Într-un text introductiv informativ, cititorul găseşte răspunsuri la întrebări cheie.

În articolele şi alte texte care sunt emoţionale mai degrabă decât faptice, primele rânduri vor descrie adesea o scenă cu însufleţire. Aici, interesul cititorului în a continua lectura nu este stârnit de informaţii faptice ci de mijloacele stilistice.

3. Utilizarea limbajului şi stilului

Utilizarea atentă şi elaborată a limbajului este poate chiar mai importantă pentru un articol bun decât utilizarea corectă a formei sau stilului cu caracter jurnalistic. Dacă vedem un ziar ca pe o casă, atunci diferitele forme de scris şi de prezentare cu caracter jurnalistic ar putea fi mobila, dar cuvintele ar fi cărămizile cu care casa a fost construită.

Dacă putem să ne descurcăm într-un fel fără mobilier, nu am putea trăi într-o casă fără cărămizi. Articolele scrise emoţional, cu „atingere umana”, sunt foarte populare în ziare. Dar fii atent, prea multă sare va strica supa (lumea se poate sătura de un lucru bun)!

Aceasta ne aduce la frază. Păstraţi propoziţii scurte şi simple. Cititorii vor avea dificultăţi în înţelegerea frazelor cu mai mult de 14 cuvinte. Iar frazele cu 25 de cuvinte sau mai multe sunt pur şi simplu de neînţeles. În toate circumstanţele, evitaţi o structură cu fraze complexe care are o mulţime de virgule şi propoziţii separate. Faceţi-vă un obicei din a citi fiecare propoziţie imediat după ce aţi scris-o. Este clară şi uşor de înţeles? Sunt acolo cuvinte inutile?

Greşelile de ortografie nu fac doar o impresie proasta, dar enervează, de asemenea, cititorul, deoarece îi distrag atenţia de la mesaj. Înainte de a trimite articolul, revizuiţi-l – şi aceasta înseamnă a verifica corectitudinea şi caracterul complet al informaţiilor (ceea ce este egal cu a verifica adevărul şi acurateţea informaţiilor), greşelile de limbă, stilul şi înţelegerea.