2 – Fişa de lucru 8: Autoevaluarea profesorilor

Living Democracy » Textbooks » 2 – Fişa de lucru 8: Autoevaluarea profesorilor

Pentru practica şcolară zilnică, auto-evaluarea predării este cea mai pragmatică şi cea mai uşoară metodă de evaluare. În mod normal, aceste tipuri de evaluare au loc automat în rândul profesorilor, deşi nu în mod sistematic. În majoritatea cazurilor, profesorii reflectează asupra predării ori de câte ori simt că este necesar sau în funcţie de propria lor intuiţie, mai ales în cazurile în care nu au fost satisfăcuţi de rezultate. Pentru a facilita aceste liste de verificare a proceselor auto-reflective, următoarele întrebări ar putea fi de ajutor:

  • Cum am stimulat procesul de învăţare?
  • Cum aş putea menţine interesul elevilor?
  • Au fost elevii îndrumaţi spre problemele sau sarcinile de lucru principale?
  • Există o idee centrală care reiese din lecţia învăţată?
  • Câte întrebări am pus?
  • Ce fel de întrebări am pus?
  • Ce fel de întrebări au pus elevii?
  • Întrebările au fost legate de problemele sau de sarcinile de lucru?
  • Care sunt întrebările şi care sunt contribuţiile care le-au declanşat?
  • I-am ascultat pe elevi?
  • Au fost respectate regulile de comunicare agreate în clasă?
  • Cum am reacţionat la intervenţiile elevilor?
  • Am repetat intervenţiile elevilor cuvânt cu cuvânt?
  • Am folosit forme stereotipe de scoatere în evidenţă?
  • A fost stimulată interacţiunea dintre elevi?
  • Cât la sută a fost contribuţia mea?
  • Cât la sută a fost contribuţia elevilor?
  • Au existat elevi cu un procent mare de participare?
  • Care a fost participarea fetelor în comparaţie cu cea a băieţilor?
  • Ce fel de contribuţii au avut aşa-numiţii elevi „dificili”?
  • M-am concentrat asupra anumitor elevi?
  • Cum au apărut situaţiile de conflict?
  • Care a fost cursul conflictelor?
  • Cum au fost rezolvate conflictele?
  • Au fost sarcinile de lucru înţelese de către elevi?
  • Cum au fost integrate sarcinile de lucru în proces?
  • Ce fel de mijloc de suport am oferit?
  • Cum au fost prezentate rezultatele?
  • Cum au fost înregistrate cunoştinţele, observaţiile sau concluziile?
  • Alte întrebări?

Atunci când se folosesc liste de verificare ca aceasta, trebuie reţinut faptul că folosirea acesteia are sens doar dacă se face pe baza unor cunoştinţe solide, întemeiate ştiinţific şi empiric despre predare şi efectele acesteia. În toate celelalte cazuri, răspunsul simplu la întrebări va duce la un act obligatoriu şi nimic mai mult. În al doilea rând, majoritatea listelor de verificare folosite combină diferite aspecte, dar nu reprezintă o colecţie întreagă a tuturor aspectelor care ar putea reieşi din lecţia respectivă. Astfel, atunci când se folosesc listele de verificare, este, întotdeuna, foarte important să fie lăsate incomplete sau să se lase un anumit spaţiu pentru aspectele care nu pot fi prevăzute36.

36. Becker G. E. (1998), Unterricht auswerten und beurteilen, Beltz, Weinheim.