2 – Fişa de lucru 8: Autoevaluarea profesorilor

Pentru practica şcolară zilnică, auto-evaluarea predării este cea mai pragmatică şi cea mai uşoară metodă de evaluare. În mod normal, aceste tipuri de evaluare au loc automat în rândul profesorilor, deşi nu în mod sistematic. În majoritatea cazurilor, profesorii reflectează asupra predării ori de câte ori simt că este necesar sau în funcţie de propria lor intuiţie, mai ales în cazurile în care nu au fost satisfăcuţi de rezultate. Pentru a facilita aceste liste de verificare a proceselor auto-reflective, următoarele întrebări ar putea fi de ajutor:

Atunci când se folosesc liste de verificare ca aceasta, trebuie reţinut faptul că folosirea acesteia are sens doar dacă se face pe baza unor cunoştinţe solide, întemeiate ştiinţific şi empiric despre predare şi efectele acesteia. În toate celelalte cazuri, răspunsul simplu la întrebări va duce la un act obligatoriu şi nimic mai mult. În al doilea rând, majoritatea listelor de verificare folosite combină diferite aspecte, dar nu reprezintă o colecţie întreagă a tuturor aspectelor care ar putea reieşi din lecţia respectivă. Astfel, atunci când se folosesc listele de verificare, este, întotdeuna, foarte important să fie lăsate incomplete sau să se lase un anumit spaţiu pentru aspectele care nu pot fi prevăzute³⁶.

36. Becker G. E. (1998), Unterricht auswerten und beurteilen, Beltz, Weinheim.