Cum ar trebui guvernate şcolile?
| Obiectiv de învăţare | Elevii pot defini criteriile referitoare la modul în care şcoala ar trebui guvernată şi rolul organismului elevilor în acest proces. |
| Sarcinile elevilor | Elevii analizează modul în care consideră că ar funcţiona un parlament ideal al elevilor. |
| Resurse |
Un chestionar pentru fiecare elev (material didactic pentru elevi 9.3) şi o coală mare de hârtie şi markere pentru fiecare grup de 4-6 elevi. |
| Metoda | Prezentări, lucru individual şi în grup restrâns şi discuţie cu întreaga clasă. |
Casetă de informaţiiŞi tinerii sunt cetăţeni. Ei au dreptul de a avea un cuvânt de spus referitor la lucrurile care îi afectează pe ei şi comunităţile lor. Acest lucru include şcoala lor. Mecanismele care permit elevilor să aibă un cuvânt de spus în funcţionarea şcolii lor nu ajută numai la asigurarea faptului că tinerii se bucură de acest drept, dar îi şi ajută să înveţe despre procesele democratice. Însă, care ar putea fi aceste mecanisme este o problemă de dezbatere, Unii oameni cred că este important ca fiecare şcoală să aibă propriul său parlament separat al elevilor, alţii spun că acest lucru nu este necesar şi că există alte modalităţi de creare a oportunităţilor pentru ca elevii să contribuie la funcţionarea şcolii lor. Lecţia ar trebui să înceapă cu aportul elevilor, prin temele pe care le-au avut de pregătit. În funcţie de complexitatea materialului lor şi de nevoia de discuţie, este posibil ca bugetul de timp să trebuiască să fie extins cu încă o lecţie. Întrucât sunt limite referitoare la această opţiune, profesorul poate strânge de asemenea lucrările elevilor şi le poate da feedback în scris. Profesorul ar trebui să se asigure, totuşi, că lucrările elevilor primesc atenţie. |
Lecţia
Elevii încep lecţia prin prezentarea rezultatelor studiilor lor arătând ce cred familiile şi prietenii lor despre responsabilităţile unui cetăţean. Elevii discută rezultatele lor.
Profesorul prezintă noul subiect prin referire la materialul elevilor, după cum este adecvat, întrebând elevii cât de bine cred ei că funcţionează consiliul lor şcolar sau parlamentul elevilor. În cazul în care nu există în prezent o formă de reprezentare a elevilor în şcoala, profesorul ar trebui să întrebe elevii dacă ştiu scoli care au acest lucru şi, dacă da, ce formă ia.
Profesorul spune elevilor că sarcina lor este de a-şi imagina parlamentul ideal al elevilor – adică un grup de elevi aleşi în mod democratic care reprezintă interesele corpului elevilor în şcoala lor în general.
Profesorul dă apoi un chestionar (materialul didactic pentru elevi 9.3) pe care elevii îl completează singuri.
Profesorul împarte apoi elevii în grupuri de 4-6 membri. Elevii din grupuri au la dispoziţie un timp pentru a compara răspunsurile lor la chestionar şi a cere alte întrebări suplimentare unii de la alţii. Apoi, profesorul dă fiecărui grup o coală mare de hârtie şi markere. Sarcina grupurilor este de a elabora o constituţie pentru parlamentul lor ideal al elevilor. Profesorul ar trebui să explice ce este aceea o constituţie, şi să dea câteva exemple de tipuri de reguli pe care ei s-ar putea aştepta să le găsească în constituţia unui parlament al elevilor.
Când grupurile au terminat, acestea îşi prezintă activitatea restului clasei şi analizează problemele ridicate, de exemplu:
- Cât de multă putere ar trebui să aibă elevii şi cât de multă ar trebui să aibă directorul şcolii şi profesorii?
- Cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt în deciziile care afectează funcţionarea unei şcoli?
- Poate o şcoală să fie o democraţie?
În cele din urmă, elevii ar trebui să facă o prezentare de clasă directorului şcolii şi, dacă doresc, să facă unele propuneri concrete pentru propriul lor parlament al şcolii.
Ca temă, elevii ar trebui să efectueze un studiu pe familie şi prieteni, întrebându-i:
- Credeţi că fiecare şcoală din ţară ar trebui să aibă un parlament al elevilor? De ce (sau de ce nu)?
Elevii ar trebui să prezinte rezultatele studiului lor la începutul următoarei lecţii.
