Lecţia 4: Ce înseamnă o bună guvernare într-o comunitate democratică?

Living Democracy » Textbooks » Lecţia 4: Ce înseamnă o bună guvernare într-o comunitate democratică?

Ce este corect și ce funcționează?

Această matrice rezumă informaţiile de care un profesor are nevoie pentru a planifica şi a desfăşura lecţia.

Formarea de competenţe se referă direct la ECD/EDO.

Obiectivul învăţării arată ceea ce elevii ştiu şi înţeleg.

Sarcina/ sarcinile elevilor, împreună cu modul de lucru, formează elementul central al procesului de învăţare.

Lista de verificare a materialelor sprijină pregătirea lecţiei.

Timpul alocat oferă profesorului o recomandare în linii mari pentru managementul timpului.

Formarea de competenţe Raționament: echilibrarea criteriilor.
Obiectivul învăţării Dialectica democrației, corectitudinii și eficienței.
Sarcinile elevilor Elevii evaluează schițele de statut și explică modul în care au gândit.
Materiale şi resurse Tabla sau flipchart-ul.
Mod de lucru Prezentare, discuție.
Timpul alocat 1. Elevii își prezintă rezultatele. (20 min)
2. Discuție. (10 min)
3. Concluzii. (10 min)

 

Caseta cu informații

Elevii împărtășesc rezultatele obținute și elaborează o declarație comună (“sistemul bulgărelui de zăpadă”). Această abordare îi implică pe toți elevii, mai degrabă decât varianta în care sunt ascultate rezultatele câtorva elevi, ignorându-i pe ceilalți.

Descrierea lecției

1. Elevii își împărtășesc și își prezintă rezultatele

Profesorul cere elevilor să voteze pentru un anumit proiect de statut (sau pentru nici unul) prin ridicarea mâinii. Apoi, elevii care au aceleași opinii formează grupuri de câte patru sau cinci. Își împărtășesc rezultatele și elaborează împreună o declarație. Grupurile prezintă o scurtă declarație cu privire la motivele alegerii lor (a se vedea și fișa pentru elevi 7.4).

2. Discuția

Odată ce au votat pentru diferite proiecte de statut, înseamnă că elevii au opinii diferite cu privire la modul în care trebuie evaluat rezultatul unui grup. În cadrul discuțiilor, analizează critic alegerile celorlalți.

Profesorul conduce discuția. La finalul discuției, elevii votează încă o dată. A reușit vreun grup să îl convingă pe cealalt? Votează majoritatea elevilor pentru un anumit statut?

3. Concluzii

Profesorul anunță scopul etapei de concluzii: eleviireflectează asupra procesului lor de gândire și asupra rezultatului, dintr-o perspectivă diferită, pentru a-i aprecia relevanța.

Profesorul pune o singură întrebare: în ce mod acest studiu de caz despre un mic club sportiv se aseamănă cu politica dintr-o societate?

Elevii își spun părerile. Profesorul ascultă și punctează ce idei se susțin reciproc sau se contrazic. Apoi, rezumă discuția, adăugând punctul următor.

În politică, discuțiile cu privire la aceste probleme complexe nu sunt academice, ci practice. O comunitate trebuie să facă o opțiune – ea are nevoie de un statut drept cadru constituțional. Așa că, după ce au fost luate în considerare diferite opțiuni și alternative, cu punctele forte și cu dezavantajele fiecăreia, trebuie luată o decizie – în mod ideal, prin unanimitate de voturi sau printr-o majoritate cât mai largă. În politică, o discuție cu privire la această problemă corespunde procesului legislativ sau chiar deciziei cu privire la Constituție.

Extindere: sarcină de documentare

În această unitate de învățare, elevii s-au familiarizat cu un model de analizăa elementelor importante ale Constituției țării lor și ale sistemului legislativ, răspunzând atât la întrebarea privind modul în care a fost construit, cât și la cea privind modul în care funcționează în realitate. Ei se documentează pentru a răspunde următoarelor întrebări:

  1. Ce exemple ilustrează problema majoritate / minoritate în societatea noastră?
  2. Studiu de caz: în ce mod Constituția și sistemul legislativ din țara noastră soluționează această problemă specială?
  3. Cum evaluăm noi această soluție?