Lecţia 4: Noi controlăm media – sau media ne controlează pe noi?

Living Democracy » Textbooks » Lecţia 4: Noi controlăm media – sau media ne controlează pe noi?

Media – un instrument al comunicării şi al puterii

Această matrice rezumă informaţiile de care are nevoie un profesor pentru a planifica şi a desfăşura lecţia. Formarea de competenţe se referă direct la ECD/EDO. Obiectivul învăţării arată ceea ce elevii ştiu şi înţeleg. Sarcina/sarcinile elevilor, împreună cu modul de lucru, formează elementul central al procesului de învăţare. Lista de verificare amaterialelor sprijină pregătirea lecţiei. Timpul alocat oferă profesorului o recomandare în linii mari pentru managementul timpului.
Formarea de competenţe	A reflecta la alegeri şi impactul lor.
Obiectivul învăţării	Mijloacele media sunt un instrument puternic de comunicare şi control.
Sarcinile elevilor	Elevii compară şi reflectă la alegerile şi deciziile lor.
Materiale şi resurse	Expunerea gazetelor de perete. Materiale pentru profesori 9A.
Mod de lucru	Rapoarte, discuţie în plen. Expunere.
Timpul alocat	1. Elevii îşi compară alegerile şi deciziile. (15 min)
	2. Elevii reflectează la construirea mesajelor. (10 min)
	3. Expunerea profesorului: stabilirea agendei, „paza la intrare“. (5 min)
	4. Discuţie ulterioară. (10 min)

Caseta cu informaţii

Elevii reflectează la experienţa lor din acest proiect. Ei nu au citit ziarele colegilor pentru a obţine informaţii, ci se concentrează pe deciziile implicate în selectarea subiectelor şi a imaginilor – explorează rolul media în calitate de „paznici la intrare” şi factori care determină agenda.

Reporterii prezintă informaţiile contextuale cu privire la discuţiile din cadrul echipelor şi elevii compară şi reflectează la experienţa lor.

Profesorul prezintă conceptele – mijloacele media ca „paznici la intrare” şi factori care determină agenda – într-o scurtă expunere. Acesta este un exemplu al felului în care învăţarea constructivistă este îmbunătăţită de instruirea sistematică. Experienţa elevilor creează contextul în care instruirea profesorului oferă o nouă perspectivă şi le dă elevilor posibilitatea de a-şi înţelege experienţa la un nivel mai avansat, abstract, de gândire şi înţelegere.

Sunt posibile diferite opţiuni de extindere a acestui proiect şi de aplicare a implicaţiilor sale. Acestea pot fi discutate la sfârşitul lecţiei.

Descrierea lecţiei

Până să înceapă această lecţie, elevii au citit deja ziarele scrise de colegii lor.

Etapa 1: Elevii explică şi îşi compară alegerile

Pe rând, fiecare prezentator arată care sunt deciziile luate de echipe şi explică motivele de la baza acestora. Cu ajutorul unor notiţe informative (fişa pentru elevi 9.3), prezentatorii trebuie să abordeze următoarele puncte:

alegerea subiectului principal;
ce subiecte a luat echipa în considerare şi de ce anumite subiecte au fost incluse sau abandonate;
alegerea fotografiilor;
alte puncte şi probleme importante.

Prezentările se concentrează mai degrabă pe deciziile de „pază la intrare” şi stabilire a agendei decât pe conţinutul propriu-zis al ziarelor. Acestea asigură materialul pe care se concentrează profesorul în scurta expunere, scoţând în evidenţă experienţa împărtăşită a echipelor prin adăugarea câtorva concepte cheie ce ţin de abilităţile media. În acest fel, învăţarea constructivistă stabileşte contextul pentru furnizarea cunoştinţelor conceptuale prin instruire sistemtică, scurtă.

Etapa 2: Elevii reflectează la construirea mesajelor

Profesorul le cere elevilor să compare motivele pentru deciziile echipelor.

Putem identifica criterii predominante, cum ar fi calitatea ştirilor?
În ce măsură am luat în considerare aspecte legate de competiţie – precum utilizarea unor elemente care atrag atenţia?
…

Rapoartele prezentatorilor şi compararea alegerilor pot da naştere unei decizii critice. Elevii pot problematiza influenţa media asupra informaţiilor pe care le primim sau privind lucrurile de care nu auzim niciodată. Profesorul prezidează discuţia. Deoarece va vorbi puţin, nu este necesar ca profesorul să comenteze afirmaţiile elevilor.

Etapa 3: Expunerea profesorului

Pasul 3.1 Expunerea de bază

Materiale pentru profesori 9A

După cum s-a arătat mai sus (a se vedea etapa 1), profesorul leagă punctele acestei scurte expuneri de contextul experienţei elevilor şi de întrebările pe care le-au formulat. Aceasta necesită un element de flexibilitate în prezentarea următoarelor enunţuri cheie:

Toate mesajele media sunt construite. Un aspect de bază al construcţiei de mesaje este alegerea unui set mic de informaţii care sunt transformate în subiecte şi omiterea multor altora. Elevii au explorat acest aspect al construcţiei de mesaje atunci când au redactat ziarele.
Prin selectarea şi omiterea informaţiilor, redactorii de ştiri şi producătorii din massmedia acţionează ca „paznici la intrare” şi factori care determină agenda. Ei au o puternică influenţă asupra opiniei publice şi asupra luării deciziilor politice şi a modului în care luăm parte la democraţie. În ce măsură această influenţă se transformă în control depinde de faptul dacă ne exercităm sau nu rolul de „paznici la intrare”.

Aceste două puncte sunt strâns legate de experienţa elevilor în acest mic proiect. Profesorul îşi poate încheia expunerea aici, deoarece aceste puncte oferă cu siguranţă suficient material la care elevii să se gândească, sau poate adăuga şi alte puncte, în funcţie de interesele şi întrebările elevilor. În acest caz, poate fi necesar să se extindă cadrul de timp.

Etapa 3.2 Extinderi ale expunerii

Pe de altă parte, ca societăţi comerciale, mijloacele media sunt în competiţie pentru a ne atrage atenţia. Producătorii media au grijă să răspundă intereselor şi aşteptărilor publicului lor. Succesul lor comercial depinde de alegerile utilizatorilor media.
Depindem de media în ceea ce priveşte percepţia noastră despre lume. În această lecţie, elevii s-au concentrat asupra unui mijloc massmedia clasic, ziarul. Totuşi, au apărut noi tipuri de media şi le folosim în scopuri diferite. Încă mai avem massmedia clasică (massmedia bazată pe transmisie) – reviste, ziare, TV şi radio – pe care o folosim în principal ca sursă de informare şi pentru divertisment. Apoi avem noile mijloace media bazate pe Internet (site-uri, e-mail, bloguri, reţele de tip facebook, twitter), să nu uităm nici de SMS. Le folosim pe toate acestea în multe scopuri, dar în special pentru a comunica între noi şi, aşa cum elevii ştiu cel mai bine, tânăra generaţie este mai familiarizată cu toate acestea decât părinţii şi cei mai mulţi dintre profesori.
În prezent, trăim într-o cultură media. Societatea este o reţea de interacţiune între membrii săi. Interacţiunea socială este, în mare măsură, comunicare. Comunicarea este susţinută, canalizată şi formată de media, iar mesajele media nu numai reflectă, ci şi refractează realitatea.

Etapa 4: Discuţie ulterioară şi concluziile unităţii

Elevii trebuie să aibă ocazia de a reacţiona la expunerea profesorului.

Ei pot avea întrebări pentru înţelegere sau pot problematiza puterea mijloacelor media ca „paznici la intrare” şi factori care determină agenda.

Profesorul pune în cele din urmă întrebarea dacă elevii doresc să continue proiectul şi în ce fel, de exemplu, prin una din următoarele sugestii:

Gazetele de perete ar putea fi expuse în şcoală.
Elevii ar putea invita un jurnalist profesionist la clasă. Ei ar putea să îi arate gazetele invitatului, să ceară feedback şi să discute pe tema „pazei la intrare”.
O echipă de redactori ar putea continua acest proiect la nivelul şcolii şi să producă un ziar/o gazetă a şcolii.
Elevii ar putea vorbi despre mijloacele media care influenţează şi formează cel mai mult opinia publică.
Elevii pot rămâne la un subiect despre care au relatat şi pot acţiona. Sunt posibile legături cu alte unităţi din acest manual.

Lecţiile2 şi 3: Noi suntem „gardienii”!

Materiale pentru profesori 9A: Abilităţi şi strategii pentru educaţia media

Descărcare