Lecţia 1: Cum văd alţii o persoană

Living Democracy » Textbooks » Lecţia 1: Cum văd alţii o persoană

O persoană este mai complexă decât s-ar putea crede

Obiectiv de învăţare Să experimenteze complexitatea părerilor şi să facă propriile alegeri.
Sarcinile elevilor  Elevilor li se atribuie roluri specifice şi îşi formează păreri. Ei învaţă cum să îşi modifice perspectiva.
Resurse Descrierea rolurilor, fișa de lucru 1.1. (grupuri 1-3), coli mari de hârtie, markere.
Metoda Lucru în grup.

Lecţia

Elevii formează trei grupuri şi primesc fișa de lucru 1.1. (în trei versiuni diferite pentru grupuri diferite), o coală mare de hârtie şi un marker. (În clasele mari pot fi formate mai multe grupuri iar profesorul oferă apoi mai multe scene de jucat, sau aceeaşi sarcină este dată diferitelor grupuri. Aceasta din urmă ar putea fi un scenariu interesant, pentru că va arăta cat de diferite pot fi descrierile şi înţelegerile). Profesorul spune apoi povestea despre băiatul care s-a mutat cu casa şi explorează noul mediu. El menţionează clasei că băiatul ţinea un jurnal, dar nu-l citeşte cu voce tare în clasă, deoarece fiecare grup a primit doar o parte din text.

Informaţii generale pentru profesori

Textul complet:

“Este prima mea zi în noua mea clasă. Familia mea s-a mutat aici dintr-o altă regiune şi încă mă simt străin. Dragă jurnalule, mi s-au întâmplat atâtea în ultimele zile, o sa-ţi povestesc o parte din acestea.

Acum locuim într-un apartament lângă râu. Unul dintre băieţii din clasa mea locuieşte câteva case mai încolo. A venit deja la mine în a treia zi ca să mă roage să merg cu el la pescuit. L-am refuzat pentru că undiţa mea este încă împachetată în una dintre cutii.

În faţa şcolii este un teren mare de fotbal. M-am bucurat, pentru că îmi place să joc fotbal. Aşa că mi-am adus mingea şi am vrut să încep să mă antrenez. Abia începusem să trag la poartă când directorul şcolii m-a oprit. Era furios şi m-a întrebat dacă ştiam să citesc. Nu văzusem un semn care spunea că terenul se închidea după ploaie. Am fost atât de şocat că m-am dus acasă fără să spun o vorbă.

În apartamentul de deasupra noastră trăieşte un bătrân. Când m-am întors acasă ieri m-am întâlnit cu el la uşa de la intrare, venea de la cumpărături. Avea o sacoşă cu mâncare şi respira greu. Mi-a părut rău de el, l-am întreba dacă pot să îl ajut şi i-am dus sacoşa până la uşă.”

Cele trei versiuni ale fișelor de lucru pentru grupuri conţin diferite părţi din jurnal. Percepţia grupurilor va diferi în funcţie de informaţiile pe care le-au primit. Prin urmare, fiecare grup vede doar o parte din identitatea băiatului şi reflectă acest punct de vedere în jocul de roluri. După cum se prevede în îndeplinirea sarcinilor, grupurile prezintă mai întâi seturile lor de adjective. Un membru al fiecărui grup colectează rezultatele discuţiei grupului pe coala mare de hârtie pentru prezentarea în următoarea lecţie.

Acum, fiecare grup decide referitor la un scurt joc de roluri, care reprezintă interpretarea lor. Aceste jocuri de roluri ar trebui să fie mai întâi explicate şi discutate în clasă şi apoi repetate. Acest lucru ar putea avea loc în diferite colţuri ale clasei, sau, poate, în săli de conferinţe în clădirea şcolii, în clădiri exterioare sau, în cazul în care vremea permite, pe terenul de joaca. Chiar dacă jocul de roluri durează ceva la început, efortul va fi util. Pentru mulţi elevi, ceea ce este adesea greu de exprimat în cuvinte poate fi declarat acum simplu şi clar.

Obiectivul pentru elevi la această lecţie este ca adjectivele să fi fost scrise pe postere şi să fi repetat scena.

La sfârşitul lecţiei profesorul adună posterele (el le va redistribui la începutul următoarei lecţii) şi efectuează o scurtă informare la sfârşitul lecţiei. El dă feedback pozitiv şi analizează subiectul următoarei lecţii.