Unitatea 5 (Învățământ primar, Clasa a V-a) – Stabilim regulile pentru clasa noastră

Living Democracy » Textbooks » Unitatea 5 (Învățământ primar, Clasa a V-a) – Stabilim regulile pentru clasa noastră

A Planul unității

	Întrebări – cheie/Temele principale	Sarcini principale	Resurse
Lecția 1	Care sunt drepturile pe care le au toți cei din această clasă?	Lucrând pe grupuri, elevii pregătesc o listă de sugestii cu regulile aplicabile în clasa lor.	Foi de hârtie A3 (câte una pentru fiecare grup)
Lecția 2	Ce transformă o regulă într-o regulă bună? De ce regulile pot să fie o bătaie de cap? De ce pot fi utile?	Elevii se gândesc la principiul ordinii şi la reguli.	Materiale didactice privind principiile de bază ale regulilor în democraţie; foi albe A4
Lecția 3	Cum pot să fie drepturile copilului puse în practică în clasă?	Lucrând pe grupuri, elevii redactează regulile care se armonizează cu drepturile copilului.	Materiale suport multiplicate sau scrise de elevi
Lecția 4	Redactarea regulilor pe grupuri şi convenirea asupra acestora în sala de clasă	Elevii îşi compară ideile şi încearcă să ajungă la o decizie unanimă privind regulile aplicabile în clasa lor.	–

B Context și obiective

Atunci când facem legătura dintre regulile clasei şi perspectiva drepturilor omului sau ale copilului, acordăm regulilor semnificații care depășesc simpla asigurare a liniştii în sala de clasă.

Drepturile omului şi ale copilului nu sunt doar un grup de norme juridice inutile. Dacă se doreşte să funcţioneze şi să aibă un înţeles, atunci ar trebui să servească drept instrumente şi linii directoare pentru eforturile noastre de a aduce egalitatea şi dreptatea în viaţa noastră cotidiană. Pentru elevi, şcoala este un element important – în anumite privinţe, chiar piesa centrală a vieţii lor de zi cu zi. Însă şcoala reprezintă chiar mai mult decât atât: ea este singurul loc în care elevii pot să înveţe cum să se comporte în societate. Şcoala, cu alte cuvinte, sala de clasă, clădirea şcolii şi spaţiul ei ca întreg, dar şi structura şcolii şi a conducerii acesteia, alcătuiesc un model în miniatură al societăţii, o micro-societate. Ceea ce au învăţat elevii, ce au dezvoltat şi testat aici, fie că este util sau nu, va fi, cu foarte mare probabilitate, transferat în lumea din afără sălii de clasă şi comunităţii şcolare. Un obiectiv important al unității 5 este a-I face pe elevi conștineți de aceste fapte și a le folosi în cadrul educației pentru drepturile copilului.

V5_P25

Drepturile şi îndatoririle formează o pereche complementară de concepte. Sunt interconectate ca ziua şi noaptea sau ca iarna şi vara. Drepturile şi îndatoririle depind unele de celelalte. Drepturile omului şi ale copilului nu pot fi înţelese fără a se aprecia interdependenţa dintre drepturi şi îndatoriri.

Proiectul de faţă se va concentra pe următoarele articole din Convenţia privind drepturile copilului:

Articolul 12: să ni se asculte opinia;

Articolul 13: libertatea de exprimare;

Articolul 28: dreptul la educaţie;

Articolul 31: dreptul la timp liber şi recreere.

C Întrebări cheie pentru reflecţie în cadrul activității

Experimentarea drepturilor copilului	Cunoașterea drepturilor copilului	Aplicarea drepturilor copilului
Profesorul
În ce mod au fost respectate principiile care stau la baza drepturilor copilului în clasă şi în comunitatea şcolară?	Ce ştiu elevii acum despre drepturile copilului?	Să învăţăm cum să luam măsuri în afără şcolii: Ce-au învăţat elevii pentru viaţa lor viitoare?
În cadrul acestei unităţi, elevii resimt în mod concret că avem nevoie de reguli pentru a trăi împreună şi înţeleg că drepturile copilului definesc un astfel de sistem de reguli.	Articolele 12, 13, 28, 31 (a se vedea anexa: Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)	Elevii înţeleg cum sunt stabilite regulile într-o democraţie. Sunt capabili să ia parte la procesele democratice de luare a deciziilor.
Elevii
Cum am experimentat drepturile copilului în sala de clasă?	Ce am învăţat despre drepturile copilului?	Ce fel de măsuri sunt capabil să iau acum?
Elevii înţeleg că drepturile şi îndatoririle merg împreună. Îşi dau seama că regulile au fost create de oameni pentru oameni, că pot fi schimbate şi că nu este uşor să se cadă de acord asupra unor reguli obligatorii pentru toată lumea din cadrul unui grup.	Ştiu acum că am dreptul să iau parte la elaborarea regulilor pentru clasa noastră. Sunt conştient că elaborarea Convenţiei privind drepturile copilului a constituit un tip asemănător de proces.	Acum pot să încerc să găsesc reguli similare despre cum să trăim împreună în familia mea, în clubul nostru de sport sau în grupul meu de prieteni. Ar trebui să ne asigurăm că, la stabilirea acestor reguli,iau parte cât mai mulţi oameni cu putinţă şi că au reușit să ajungă la un compromis.

D Mod de lucru

Lecția 1

Profesorul face o prezentare a proiectului și a următoarelor 4 lecții.

El începe prin a discuta cu elevii despre „drepturi şi îndatoriri”.Posibile surse de inspirație:

Numiți câteva drepturi pe care le aveți în clasă, în curtea școlii sau în familie. Reamintiți-vă de drepturile copilului despre care ați tot auzit!
Aceste drepturi vor funcționa doar dacă și alții le respect. Pentru fiecare drept există și o obligație, pentru noi și pentru alții! Hai să ne gândim la exemplele pe care le-ați identificat până acum.

Clasa se împarte în trei, şase sau nouă grupuri, în funcţie de dimensiune. Încercaţi să nu aveţi mai mult de cinci elevi în fiecare grup. Fiecare grup e fie A, B, sau C..

Fiecare grup îşi desemnează un purtător de cuvânt. Oferiți feedback – cum v-aţi ales purtătorul de cuvânt?

Fiecare grup are câte o foaie de hârtie împărţită în trei părţi. În partea de sus, trebuie să scrie ceea ce cred că sunt drepturile fiecărei persoane din clasa lor (inclusiv ale profesorului). Trebuie să noteze fiecare sugestie și să o numeroteze.

Daţi feedback – cât de bine credeţi că aţi finalizat sarcina? Ce aţi făcut cu toţii pentru a oferi ajutor? Ce piedici aţi avut?

Pasaţi hârtia la grupul următor (de la A la B, de la B la C, de la C la A).

Analizaţi lista de drepturi generată de grupul anterior. Care sunt responsabilităţile pe care le avem pentru a respecta aceste drepturi? Ce trebuie să facem, cum trebuie să ne comportam? De exemplu, „Toata lumea are dreptul de a fi auzit” şi „Avem sarcina de a asculta”.

Utilizând aceleaşi numere ca şi în secţiunea de drepturi, scrieţi o responsabilitate corespunzătoare (daca vă puteţi gândi la vreuna) în partea din mijlocul foii de hârtie.

La sfârşitul lecţiei, profesorul strânge toate contribuţiile elevilor pentru a le analiza înainte de lecţia următoare.

Lecția 2 (Durată aprox. 1½ lecții)

Profesorul îi încurajează pe elevi să discute întrebările de bază privind regulile illustrate prin referințe la cel din sport, din clasă sau din trafic. Sugestii:

Care este partea bună în a avea reguliși care sunt dezavantajele?
Când sunt bucuros/ bucuroasă că există reguli? Ce mă deranjează la reguli?
Cine stabileşte regulileîn diferite contexte? Cine are puterea să aplice regulile și sacțiunile, dacă regulile sunt încălcate?

Următorul text sau o versiune prescurtată a sa ori contribuţia profesorului îi pot ajuta pe elevi să găsească răspunsuri la primele două întrebări.

Disciplina şi ordinea în democrație –și la școală

Ordinea este necesară în toate circumstanţele. Un grup fără ordine şi reguli de bază nu poate fi democratic.
Limitele sunt necesare. E posibil ca regulile să fie greşite sau neadecvate. Însă, atâta vreme cât nu au fost înlocuite, ele trebuie respectate. Cu toate acestea, schimbarea lor trebuie să fie posibilă.
Încăde la început, copiii ar trebui să participe la stabilirea şi la punerea în practică a regulilor. Doar în acest fel este posibil că ei să se identifice cu regulile.
O comunitate de tipul clasei nu poate funcţiona dacă nu există încredere şi respect reciproc. În unele cazuri, poate fi dificil să se realizeze o astfel de atmosferă.
În clasă, spiritul de echipă trebuie să înlocuiască concurenţa.
Atmosfera de prietenie din clasă este vitală.
Abilitățile sociale ale profesorului au o contribuţie esenţială (conducerea democratică, dezvoltarea unui sentiment de apartenenţăla grup, construirea de relaţii etc.)
Comunicarea de grup este o realitate permanentă într-o clasă condusă în mod democratic.
Elevii, şi fete şi băieţi, trebuie să fie încurajaţi să exploreze noi aspecte şi să înveţe din greşeli.
În cadrul limitelor stabilite, trebuie să fie posibil să-ţi exerciţi libertăţile. Doar în acest mod este posibilă dezvoltarea responsabilităţii individuale.
Disciplina şi ordinea vor fi acceptate şi respectate cu cea mai mare bunăvoinţă, dacă vor sprijini pe fiecare să se exprime şi dacă susţin grupul în dezvoltarea unui climat și unor relații satisfăcătoare.

“Un grup fără ordine şi fără reguli de bază, nu poate fi democratic.”

Elevii formează aceleaşi grupuri ca şi în lecţia anterioară. Profesorul le distribuie bucăţile de hârtie A3 şi le face următoarea prezentare:

Uitați-vă la ce ați scris până acum. Gândiți-vă la o regulă care vi se pare în mod special pentru conviețuire și pe care ați vrea să o prezentați mai târziu în clasă.

Scrieți aceste reguli în partea de jos a bucăților de hârtie respectând următoarele indicații (de preferat ca profesorul să ofere unul sau două exemple):

Ar trebui să fie formulate mai degrabă într-o maniera pozitivă decât restrictivă.
Elevii trebuie să descrie atât responsabilitățile, cât și drepturile, de exemplu folosind „pentru că”: „Avem responsabilitatea să-I ascultîm pe oameni atunci când vorbesc pentru că avem dreptul de a fi auziți.”

Grupurile își realizează sarcinile potrivit instrucțiunilor primite.Ulterior, se formează grupuri mai mari prin unirea a două grupuri inițiale. Fiecare grup prezintă regulile alese colegilor, se poartă discuții și se oferă feedback pentru regula aleasă, despre modul în care aceasta formulată și poate fi înțeleasă, există posibilitatea de optimizare și reformulare.

Fiecare grup trebuie să selecteze maxim trei reguli, să le scrie cu litere mari pe o bucată de hârtie (o pagină A3 tăiată pe lungime).

Aceste trei reguli (pe grup) sunt afișate pe table din clasă. Se discută fiecare set de reguli: fiecare purtător de cuvânt al grupului trebuie să explice regulile întregii clase.

La final, elevii identifică o colecție de reguli care să devină obligatorii pentru clasă:

Care reguli sunt identice sau similare? Care pot fi omise sau integrate în altele?
Ce trebuie să fie reformulate pentru a face fraza mai scurtă sau mai ușor de înțeles?

Se votează care reguli să fie păstrate. Fiecare elev are patru jetoane pe care le poate „cheltui” pe regulile despre care crede că ar trebui respectate în clasă.Elevii pot să aleagă până la patru reguli, alocând câte un jeton fiecăreia, sau pot să aloce până la patru jetoane pentru a susţine o anumită regulă. Cele patru reguli care obţin cel mai mare număr de voturi se includ în regulamentul clasei.Pot fi redactate într-un document special, pot fi semnate de fiecare elev şi afişate la vedere în clasă.

Reflecție asupra învăţării (în același timp,regulile sunt aplicate și întărite): Ce a fost de ajutor, ce a constituit o piedică? Cum aţi contribuit la activităţi? Aţi observat şi pe altcineva din clasă ale cărui contribuţii au fost de ajutor? De ce? Ce au făcut?

Lecția 3

Profesorul recapitulează informațiile cele mai importante (de ex. unitatea de învățare 3, lecția 2 și unitatea de învățare 4, lecția 1): crearea drepturilor copilului, cele mai importante drepturi, posibil legate și de drepturile omului.

În acest moment, profesorul prezintă următoarea selecţie de drepturi ale copilului, de această data folosind textul Declarației universale a drepturilor copilului (a se vedea anexa):

Articolul 12, exprimarea propriilor păreri şi interese;
Articolul 13, libertatea de a ne exprima;
Articolul 28, dreptul la educaţie;
Articolul 31, dreptul la odihnă şi la timp liber.

Elevii sunt împărțiți în grupuri (în același mod ca și în lecțiile 1 și 2, sau grupe noi de trei-patru elevi). Elevii pregătesc o foaie de lucru A4cu două coloane. Într-o coloană mai mică, în stânga, introduc cele patru drepturi, spaţiindu-le egal pe toată pagina. În coloana mai mare, din dreapta, îşi adună gândurile referitoare la drepturile şi la obligaţiile pe care acestea le implică atât pentru ei, cât și pentru ceilalţi: „Dacă vecinul meu, un prieten sau colegul meu de clasă pretinde acest drept, atunci care sunt obligaţiile şi îndatoririle care rezultă pentru ceilalţi?” Sau (pentru articolul 28): „Cum trebuie să fie şcoala, pentru a respecta dreptul la educație? Cum pot eu, ca membru al acestei clase, să contribui la respectarea acestui drept?” Rezultatele vor fi discutate în cadrul următoarei lecții.

Membri ai grupului (nume)
Drepturi	Reguli şi îndatoriri
Articolul 12 Exprimarea propriilor opinii şi interese Despre ce este vorba?
Articolul 13 Libertatea de a ne exprima Despre ce este vorba?
Articolul 28 Dreptul la educație. Despre ce este vorba?
Articolul 31 Dreptul la odihnă şi la timp liber Despre ce este vorba?

Lecția 4

Elevii îşi prezintă rezultatele celorlalţi colegi din clasă (Fișa de lucru completată în lecția 3). Există un singur purtător de cuvânt pe grup. Ar putea să abordeze anumite aspecte, cum ar fi:

Cum ne-am abordat sarcina? (organizarea lucrului în grup şi luarea deciziilor)
Ce a fost important pentru noi? (criterii şi valori)
Cum ne putem asigura că regulile sunt respectate? (atitudini faţă de reguli, punerea acestora în practică)?Cine este responsabil pentru asigurarea aplicării acestor patru drepturi?

În final, elevii stabilesc în colaborare drepturile și responsabilitățile care derivă din cele patru drepturi analizate. Un grup primeşte sarcina de a crea un document cu regulile, care să aibă forma unei opere de artă. Toţi elevii şi profesorii semnează acest document. Regulile rămân în vigoare până ce sunt înlocuite de altele. Documentul urmează să fie afişat de Ziua Universală a Drepturilor Copilului, drept exemplu de cum să se practice democraţia în clasă.

Unitatea de învățare 4 (Învățământ primar, clasa a IV-a) - Drepturile noastre - comoara noastră

Unitatea de învățare 6 (Învățământ primar, Clasa aVI-a) - Drepturile copilului: o operă de artă!

Descărcare