1.3 Guvernanţa democratică a şcolilor

1.3.1 Şcoala – o micro democraţie?

Educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (ECD/EDO) se bazează pe principiile de bază ale procesului de predare prin, despre şi pentru democraţie şi drepturile omului în şcoală. Şcoala este concepută ca o micro-comunitate, o „societate embrionară”⁶ caracterizată de regulamente şi proceduri formale, procese de luare a deciziilor şi de sistemul relaţiilor care influenţează calitatea vieţii zilnice.

Poate astfel şcoala să fie concepută ca o democraţie în miniatură? O privire asupra listei arată că şcolile nu sunt mici state în care au loc alegeri, profesorii nu adoptă legi aşa cum fac guvernele, directorii şcolilor nu se aseamănă cu preşedinţii etc. Prin urmare, întrebarea poate fi respinsă ca fiind retorică. Deci, ce pot face şcolile pentru ECD/EDO?

1.3.2 Guvernanţa democratică a şcolilor: patru domenii cheie, trei criterii ale progresului

Elisabeth Bäckman şi Bernard Trafford, directori de şcoală în Suedia şi UK şi autori ai manualului Consiliului Europei „Guvernanţa democratică a şcolilor”⁷, au analizat această întrebare în detaliu. Şcolile, susţin aceştia, au nevoie atât de management cât şi de guvernanţă. Managementul şcolii reprezintă administrarea şcolii – de exemplu, implementarea cerinţelor legale, financiare şi curriculare. Relaţia dintre directorul şcolii şi elevi este ierarhică, bazată pe instruire şi ordine. Pe de altă parte, guvernanţa şcolii reflectă dinamica schimbării sociale în societatea modernă. Şcolile trebuie să interacţioneze cu diferiţi parteneri şi factori interesaţi din afara şcolii şi să facă faţă problemelor şi provocărilor care nu pot fi prevăzute. Aici, toţi membrii comunităţii şcolare, incluzând înainte de toate, elevii, au un rol important de jucat. Membrii comunităţii interacţionează, negociază şi cad la învoială, exercită presiune, iau decizii împreună. Nici un partener nu are control deplin asupra celuilalt.⁸

Bäckman şi Trafford propun patru domenii cheie pentru guvernanţa democratică a şcolii:

• guvernanţă, conducere şi responsabilitate publică;
• educaţie centrată pe valori;
• cooperare, comunicare şi implicare: competitivitate şi autodeterminarea şcolii;
• disciplina elevilor.

Bäckman and Trafford aplică trei criterii bazate pe cele trei principii de bază ale ECD/EDO promovate de Consiliul Europei pentru a măsura progresul în aceste domenii cheie:

• drepturi şi responsabilităţi;
• participare activă;
• valorizarea diversităţii.

1.3.3 Predarea democraţiei şi drepturilor omului prin guvernanţa democratică a şcolii

Bäckman and Trafford oferă un set detaliat de instrumente pentru a îndeplini sarcina de a preda şi de a trăi democraţia şi drepturile omului în întreaga şcoală. Elevii experimentează participarea democratică în şcoală, dar şcolile rămân instituţii pentru educaţie; nu sunt transformate în aşa-zise mini state deşi sunt mini societăţi.

6.Vezi Dewey J. (2007), The School and Society (Şcoala şi societatea), Cosimo, New York, p. 32.
7. Bäckman E. şi Trafford B. (2007), Democratic Governance of Schools (Guvernanţa democratică a şcolilor), Consiliul Europei, Strasbourg.
8. Ibid., p.9.