2 – Fişa de lucru 10: Predare bazată pe cooperare şi feedback între egali
Living Democracy » Textbooks » 2 – Fişa de lucru 10: Predare bazată pe cooperare şi feedback între egaliFără îndoială, planificarea bazată pe cooperare, împreună cu un coleg, a lecţiilor ECD/EDO, poate fi un instrument util pentru informare şi coordonare reciprocă, precum şi pentru dezvoltarea orei, inclusiv pentru evaluarea eficienţei acestor procese.38 Planificarea cooperării poate fi limitată doar la simpla pregătire a unei lecţii (aşa cum se procedează în majoritatea ţărilor) sau poate duce la o predare în comun a unei lecţii (împreună, prin predare în echipă). Iniţierea măsurilor de cooperare pentru planificarea şi predarea lecţiilor încă are o mică prioritate în instituţiile de formare a profesorilor în multe dintre ţările europene. Cultura uşilor deschise lăsate celuilalt este un proces care necesită o perioadă lungă de timp pentru a se dezvolta.
Rămâne un fenomen interesant şi anume faptul că mulţi profesori ezită să lucreze împreună cu un alt coleg39. Oare se întâmplă aşa pentru că modelele de bună practică lipsesc? Se întâmplă aşa pentru că profesorii se tem că ar putea să petreacă şi mai mult timp în şcoală? Se întâmplă aşa pentru că profesorii se tem să fie evaluaţi de către colegi?
Ca o formă a planificării şi predării prin cooperare, asistenţa la lecţiile colegilor de ECD/EDO ar putea fi o soluţie de a economisi timp preţios. Următoarele sugestii ar putea fi considerate ca orientare40:
| Dimensiunea grupului: | Trei profesori se asistă reciproc de două ori la fiecare jumătate de an (fiecare primeşte două vizite şi face patru vizite – întotdeauna asistă câte doi profesori). |
| Organizare: | Cei trei profesori planifică orele de asistenţă împreună conform orarului, într-un mod descentralizat. |
| Relevanţa disciplinei: | Profesorii observă lecţiile de ECD/EDO ale fiecăruia. Nu are relevanţă care sunt temele (sau disciplinele pe care ei obişnuiesc să le predea). |
| Alcătuirea grupului: | Alăturarea la un grup se poate face din simpatie. Acest lucru asigură un minimum de încredere. |
| Sarcina directorului: | Rolul directorului este de a ţine evidenţa numărului minim de ore de asistenţă care are loc între profesori. Directorul nu ar trebui să se implice în chestiuni de conţinut legate de temele de predare. |
| Tema centrală: | Chestiunile care constituie temele centrale ale acestor ore de asistenţă de la egal la egal pot rezulta din diferite interese sau relaţii: a) un profesor doreşte să primească feedback la o anumită problemă, b) o nouă metodă/activitate a fost stabilită şi introdusă şi ar trebui evaluată acum sau c) trebuie evaluate principii pedagogice (de exemplu, formulate în programa şcolară sau în profilul şcolii). |
Există mai multe motive pentru a adăuga elementul de feedback de la colegii cu acelaşi statut şi pentru observarea şi analiza comună a lecţiilor în planificarea prin cooperare a predării. Observarea colegilor care predau ECD/EDO va ajuta la o înţelegere mai clară a propriei predări a acestei discipline. Această metodă nu este doar un instrument de diagnoză, ci şi un instrument pentru îmbunătăţirea propriilor stiluri şi metode.
Iată care sunt motivele41:
- Învăţarea tehnicilor de predare este mai eficientă într-o clasă reală decât în cadrul unei reflecţii comune sau al unei clase ipotetice virtuale.
- Există multe detalii care nu pot fi explicate cu uşurinţă atunci când vine vorba de o lecţie, precum activităţile curente, limbajul corpului, mimica, comportamentul în materie de comunicare etc.
- Schimbarea perspectivei şi adoptarea unei perspective mai depărtate asupra unei lecţii permit o viziune mai clară asupra metodei de predare.
- Observarea unei lecţii despovărează de acţiune. Este posibil să percepi mai multe detalii şi să ai mai mult spaţiu pentru reflecţie.
- Este posibil să luăm mai multe idei din fiecare lecţie observată pentru propria tehnică de predare. Varietatea personalităţilor şi stilurilor de predare poate fi o sursă interesantă pentru impulsurile pe care un profesor nu le primeşte în activitatea sa după ce formarea iniţială ca profesor a fost finalizată.
- Observarea clasei şi a tuturor elementelor de planificare şi reflecţie implică discutarea problemelor didactice şi metodice şi fac parte din dezvoltarea şcolii care îşi are punctul de plecare la nivelul profesorului.
38. Helmke A. (2003), “Unterrichtsevaluation:Verfahren und Instrumente”, Schulmanagement,1, 8-11.
39. Ibid.
40. Klippert H. (2000), Pädagogische Schulentwicklung. Planungs- und Arbeitshilfen zur Förderung einer neuen Lernkultur, Beltz, Weinheim.
41. Leuders T. (2001), Qualität im Mathematikunterricht der Sekundarstufe I und II, Cornelsen, Berlin.
