Lecţia 3: Drepturi şi răspunderi

Cum pot exista drepturi fără responsabilităţi?

Lecţia

Elevii formează perechi. Este important să existe un număr egal de perechi în sala de clasă.

Fiecare pereche primeşte o coală albă de hârtie şi un pix şi este rugată să scrie trei drepturi importante pe care cred că ar trebui să le aibă la şcoală şi trei drepturi importante pe care ei cred că ar trebui să le aibă acasă. Exemple ar putea fi dreptul de a nu fi supraîncărcat cu teme sau dreptul de a obţine bani de buzunar.

Odată ce acest lucru a fost finalizat, profesorul distribuie o copie a fișei de lucru 5.4., Drepturi şi responsabilităţi, şi fișa de lucru 5.2, Lista drepturilor omului fiecărei perechi. Elevii sunt apoi rugaţi să examineze lista drepturilor omului şi să discute ce drepturi corespund cel mai bine celor şase drepturi pe care le-au scris pe foaia de hârtie.

Odată ce au decis, ei scriu cele şase drepturi în prima coloană a fișei de lucru 5.4. În acest moment, profesorul poate întreba elevii dacă au nevoie de orice clarificare cu privire la drepturile pe care le-au enumerat. De îndată ce prima coloană este completă, profesorul explică elevilor că fiecare drept implică responsabilităţi corespunzătoare, dând exemplul următor: „Libertatea de exprimare este limitată de responsabilitatea de a nu spune lucruri neadevărate, care vor degrada o altă persoană şi abuza dreptul său la demnitate şi bună reputaţie.” Profesorul poate explica, de asemenea, că echilibrul drepturilor şi responsabilităţilor unei persoane de a respecta drepturile altor oameni înseamnă că trebuie să ne exercităm drepturile cu anumite restricţii. Există multe situaţii în care drepturile şi responsabilităţile diferitelor persoane sunt în conflict. De exemplu, în clasă, dreptul la educaţie poate intra în conflict cu dreptul la odihnă, atunci când unii elevi vor să înveţe în timp ce alţii preferă doar să se distreze. În plus, şcoala are responsabilitatea de a învăţa şi de a educa elevii şi de a se asigura că profesorii au dreptul la condiţii decente de muncă (cum ar fi nu prea mult zgomot în mediul lor de lucru).

Profesorul solicită acum fiecărei perechi de elevi să facă schimb de listă cu o altă pereche. Noua pereche trebuie să discute acum exemple de două niveluri de responsabilitate care corespund cu fiecare drept enumerat de către cealaltă pereche (a se vedea exemplul de mai jos):

• Primul nivel: responsabilităţile pe care indivizii trebuie să le asigure, pentru ca alţii să se bucure de drept (acest lucru ar trebui să fie scris în a doua coloană).
• Al doilea nivel: responsabilităţile (în cazul în care acestea există) ca autorităţile (cum ar fi şcoala sau autorităţile locale) să asigure acest drept. Acest lucru ar trebui să fie scris în a treia coloană. De exemplu, responsabilitatea fiecărui individ de a respecta intimitatea jurnalului altor elevi; responsabilitatea şcolii de a nu căuta prin lucrurile unei persoane, atunci când acest lucru nu este necesar (de exemplu, să nu se citească jurnalul în timp ce se caută un calculator furat în sala de clasă).

Profesorul poate solicita apoi fiecărei perechi să raporteze restului clasei cu privire la un drept şi responsabilităţile corespunzătoare din listele lor.

Întrucât această lecţie pune accentul pe responsabilităţi, profesorul poate alege să deseneze două coloane pe tablă, una pentru responsabilităţile individuale, cealaltă pentru responsabilităţile autorităţilor, iar în timp ce elevii dau exemple, acestea se pot scrie pe tablă. Profesorul poate termina ora cu un rezumat al responsabilităţilor şi poate solicita elevilor să comenteze listele.

Activitate de extindere

Dacă timpul permite, sau în cazul în care profesorul doreşte să extindă lecţia pentru a include ideea drepturilor pozitive şi negative şi muncii de proiect, el ar putea să efectueze următoarele activităţi.

Profesorul poate începe prin a explica faptul că, uneori, drepturile omului sunt împărţite în „drepturi negative” şi „drepturile pozitive”.

„Drepturile negative” sunt drepturi care interzic ceva neplăcut (cum ar fi interzicerea torturii). „Drepturile pozitive” sunt drepturile care cer în mod explicit cuiva să facă ceva sau să determine ca ceva să fie făcut (cum ar fi dreptul la hrană: toată lumea are dreptul să aibă o alimentaţie adecvată). În timp ce „drepturile negative” pretind ca oamenii să nu desfăşoare acţiuni specifice, „drepturile pozitive” pretind ca indivizii şi autorităţile să desfăşoare anumite activităţi în scopul de a oferi aceste drepturi.

Profesorul, de asemenea, explică faptul că majoritatea drepturilor omului au atât părţi negative cât şi pozitive. De exemplu, dreptul de a nu fi torturat înseamnă că autorităţile nu trebuie să se poarte urât cu persoanele care au fost reţinute, dar de asemenea, că autorităţile trebuie să dea instrucţiuni clare cu privire la acest lucru forţelor lor de poliţie.

Elevii sunt invitaţi să se întoarcă la listele lor cu drepturile omului şi să aleagă trei dintre ele. Ei ar trebui să caute apoi exemple de acţiuni pozitive sau negative în viaţa lor, pentru a ilustra propria lor răspundere morală. Ar trebui să caute apoi alte exemple, de data aceasta pentru a arăta responsabilitatea şcolii sau autorităţilor locale / naţionale. În acest scop, ei ar putea adăuga un semn de plus sau minus la responsabilităţile alese: a se vedea exemplul de mai jos.

Dacă profesorii doresc să folosească această activitate ca introducere la activitatea de proiect, ei ar putea să roage elevii să aleagă unele dintre drepturile omului care să fie tratate mai în profunzime în următoarele săptămâni sau luni. Apoi, elevii întocmesc un plan în care convin asupra obiectivului general şi a diferitelor măsuri care vor fi luate. Ei decid de asemenea până când şi de către cine trebuie finalizată sarcina.

Plan

În cursul următoarelor lecţii, acest plan trebuie urmărit şi în cele din urmă evaluat.