5.1 Principiul neîndoctrinării

Profesorul nu trebuie să încerce să îndoctrineze elevii în nici un fel pentru a-i determina să adopte o anumită opinie, de exemplu, în termeni de corectitudine politică. Astfel, profesorul nu ar trebui să reducă la tăcere sau să „copleşească” nici un elev prin argumente superioare. În schimb, elevii ar trebui să judece liber, fără nicio interferenţă sau obstrucţie. Orice încercare a unui profesor de a-şi îndoctrina elevii este în contradicţie cu ECD/EDO şi cu obiectivele acesteia de a educa cetăţenii care sunt capabili şi care sunt dispuşi să participe într-o societate deschisă şi intr-o democraţie liberă, pluralistă.

5.1.1 Implicaţii practice

Prin urmare, profesorul ar trebui să modereze discuţii la cursurile de ECD/EDO, dar să nu ia parte la ele. Pe de altă parte, dacă elevii îi cer profesorului punctul de vedere privind o anumită problemă, îi sfătuim pe profesori să şi-o exprime. Elevii ştiu că, în calitate de cetăţean, profesorul are un punct de vedere politic personal ca orice alt cetăţean şi adeseori, ei sunt interesaţi să îl afle. Apoi, profesorul ar trebui să explice că vorbeşte în calitate de cetăţean şi nu de cadru didactic. Într-adevăr, elevii pot considera ciudat faptul că profesorul lor de ECD/EDO este oarecum neutru, politic în timp ce de la ei se aşteaptă mereu să îşi exprime punctele lor de vedere.

Un profesor care militează pentru drepturile omului poate suferi dacă un elev îşi exprimă puncte de vedere care arată tendinţă spre rasism, naţionalism şi orice fel de fundamentalism. Profesorul ar trebui să se abţină de la copleşirea unor astfel de elevi prin argumente superioare, mai degrabă ar trebui să încerce să înţeleagă de ce o persoană tânără a adoptat o asemenea perspectivă de gândire şi să găsească moduri de a-i provoca pe elevi să gândească diferit şi în moduri neconvenţionale.