Lecţia 3: Tu faci legea

Living Democracy » Textbooks » Lecţia 3: Tu faci legea

Cum faceţi faţă tinerilor infractori?

Obiectiv de învăţare Să examineze tema dacă tinerii care au încălcat legea ar trebui pedepsiţi şi dacă da, cum.
Sarcinile elevilor Analizarea diferitelor principii – sancţionare, descurajare, reabilitare – care intră în joc atunci când se decide ce constituie o sancţiune corectă pentru o infracţiune.
Resurse O copie a poveştii şi informaţii suplimentare pentru profesor.
Metoda Lucru în grup şi discuţie cu întreaga clasă.

Învăţare conceptuală: trei principii de bază
referitoare la scopul pedepsei

În timp ce lecţia 2 s-a axat pe dreptul civil, această lecţie va analiza legea penală, concentrându-se pe problema dacă să fie sau să nu să fie pedepsiţi tinerii infractori şi, dacă da, cum. Problema de bază în teoria pedepsei este, „de ce să fie pedepsiţi?”. La această întrebare s-a răspuns în moduri diferite de-a lungul istoriei şi a schimbărilor în gândirea ştiinţifică şi filozofică. Au apărut trei principii legate de scopul pedepsei.

  1. Sancţionare. Pedeapsa este legată de vinovăţie şi responsabilitate. Un criminal merită să fie pedepsit, şi societatea îşi exprimă dezaprobarea pentru crimă. Acest concept oferă, de asemenea, un standard al proporţiei, prin aceasta protejând criminalul de o pedeapsă prea severă. Obiectivul este de a restabili dreptatea.
  2. Descurajare. Pedeapsa trimite un mesaj eventualilor criminali din societate, descurajându-i de la înfăptuirea crimei, deoarece „durerea” pedepsei depăşeşte beneficiul. Obiectivul este de a preveni criminalitatea de către alţii.
  3. Reabilitare. O crimă este percepută ca un strigăt de ajutor. Criminalul are nevoie de tratament, mai degrabă decât de pedeapsă, iar obiectivul este ca el să fie ajutat să nu comită alte infracţiuni în viitor, prin integrarea lui în societate.

Sistemele penale din întreaga lume diferă considerabil în modul în care echilibrează aceste trei principii, atât pentru adulţi cât şi pentru tineri infractori. În general vorbind, multe ţări au acordat reabilitării prioritate în defavoarea principiilor referitoare la sancţionare şi descurajare. Dar nu toate ţările se îndreaptă în această direcţie. Strâns legată de problema reabilitării este problema unde se face distincția dintre infractorii tineri şi cei adulţi. Consiliul Europei a solicitat ca limita de vârstă să fie stabilită la 18 ani, şi a făcut trimitere la Convenţia din 1989 privind Drepturile Copilului pentru a justifica acest lucru (a se vedea informaţiile generale pentru profesori).

Această lecţie oferă o prezentare a celor trei concepte cheie de pedeapsă descrise mai sus. Încă o dată, se aplică o abordare inductivă. Elevii se ocupă cu un studiu de caz despre un infractor tânăr şi descoperă principii diferite legate de pedeapsă, implicaţiile acestora şi nevoia de echilibru. Profesorul poate sublinia conceptele într-o scurtă prelegere în timpul sau după discuţia din clasă.

Această lecţie poate deschide uşa către un proiect de follow-up care ar necesita aproximativ încă două lecţii. Elevii ar putea folosi conceptele pe care le-au învăţat în această lecţie pentru a descrie echilibrul care a fost atins de către legislaţia penală pentru tinerii infractori în ţara lor.

Lecţia

Profesorul începe lecţia prin împărţirea elevilor în grupuri de 4-6 membri. Profesorul explică faptul că statul de drept include principiul că judecătorii trebuie să fie ghidați de lege atunci când impun o sancţiune unui criminal sau infractor. În această lecţie, elevii vor analiza modul în care astfel de legi ar trebui să fie concepute atunci când se ocupă cu tinerii infractori. Ei vor auzi o poveste despre o infracţiune şi fiecare grup trebuie să-şi imagineze că sunt membri ai parlamentului, care trebuie să adopte legea care prevede pedeapsa pe care infractorul ar trebui să o primească.

Profesorul le spune elevilor povestea de bază şi le oferă acestora posibilitatea de a decide ca grupuri care cred ei ca ar fi o pedeapsă echitabilă pentru Tom. Grupurile prezintă ideile lor clasei în general.

Apoi, profesorul oferă grupurilor unele informaţii suplimentare. După fiecare nouă informaţie, grupurilor li se dă posibilitatea de a se răzgândi cu privire la pedeapsa pe care au planificat-o iniţial.

La sfârşitul activităţii, profesorul cere fiecărui grup să îşi prezinte ideile în faţa clasei:

  • Ce pedeapsă credeţi că ar trebui să aibă Y? De ce?
  • A reuşit oricare dintre informaţiile suplimentare să vă facă să vă răzgândiţi în legătură cu decizia voastră iniţială? Dacă da, cum?

Profesorul reuneşte apoi toţi elevii într-o sesiune plenară şi întreabă:

  • Ce fel de factori ar trebui să ia legea în considerare atunci când decide cu privire la pedeapsa care urmează să fie dată cuiva condamnat pentru o infracţiune?
  • Credeţi că legea ar trebui să-i trateze în mod diferit pe tineri de adulţi? De ce sau de ce nu?

Ca un exerciţiu final sau ca temă pentru acasă, profesorul cere elevilor să se gândească la un caz despre care au auzit – la televizor, în ziare sau unul care s-a întâmplat la nivel local – în care o persoană tânără care a încălcat legea a primit o pedeapsă despre care ei cred că este fie:

  • prea dură sau
  • prea indulgentă.

Elevii ar trebui să scrie o scurtă lucrare despre exemplul ales şi să o prezinte colegilor lor în următoarea lecţie, subliniind factorii care au condus la opinia lor despre asta. Un exemplu ar fi un caz care implică pe cineva care a avut un accident de maşină conducând sub influenţa alcoolului.

Tu faci legea

„Leonard şi Tom aveau amândoi 15 ani şi mergeau la aceeaşi şcoală. Se cunoşteau de mulţi ani, dar nu se înţeleseseră bine niciodată.

Într-o zi, telefonul mobil al lui Tom a dispărut şi acesta l-a acuzat pe Leonard că l-ar fi furat. Leonard a spus că nu l-a furat, dar a spus că Tom îl invidia pentru că avea mulţi prieteni, în timp ce Tom nu avea niciunul.

În ziua aceea, după şcoală, cei doi s-au bătut. Tom a scos un cuţit, chiar dacă Leonard era neînarmat. În timpul luptei, Tom l-a tăiat pe Leonard pe faţă atât de rău, încât acestuia i-a rămas o cicatrice toată viaţa.”

Sarcină

Care credeţi că ar fi pedeapsa corectă pentru Tom? Discutaţi această întrebare în grupul vostru și apoi scrieţi ce pedeapsă ar trebui să prevadă legea pentru acest tip de infracţiune.

Informaţii suplimentare

  1. Tom primise o educaţia foarte strictă şi fusese bătut de multe ori de tatăl său.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  2. Tom era retras în clasă şi nu avea pe nimeni cu care să discute problemele sale.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  3. Leonard furase într-adevăr telefonul mobil al lui Tom şi începuse cearta deoarece Tom raportase furtul telefonului mobil la poliţie.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  4. Leonard era conducătorul unei găşti care îl abuzase pe Tom timp de mai multe luni. Gaşca îl bătuse pe Tom de mai multe ori, lovindu-l cu bâte, lanţuri şi o bară de metal. Din această cauză, Tom a avut coşmaruri şi chiar îi era frică să meargă la şcoală.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  5. Tatăl lui Tom îl torturase pe Tom spunându-i de multe ori că e prea moale şi că ar trebui să ţină piept bătăuşilor ca Leonard.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  6. Tom scosese cuţitul numai ca să îi sperie pe bătăuşi. Nu intenţionase nicio clipă să îl folosească. În jurul lor se strânseseră încă douăzeci de tineri în acel moment, care îi încurajau cu toţii pe băieţi să se bată.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.
  7. Un profesor îl văzuse pe Tom aducând cuţitul la şcoală cu două zile înainte de bătaie, dar nu l-a întrebat pe Tom nimic despre asta.
    Afectează acest lucru părerea voastră despre pedeapsa lui Tom? Dacă da, în ce fel? Schimbaţi-vă proiectul de lege, dacă este necesar.

Elevii numesc purtătorii de cuvânt ai grupurilor lor, care prezintă apoi proiectele lor de legi clasei. Se aşteaptă ca toţi să fie conştienţi de dilemele care implică obiective şi principii de justiţie în conflict, cum ar fi următoarele.

  • Cum arătăm că societatea dezaprobă un astfel de comportament?
  • Cum ne asigurăm ca şcoala este un loc unde violenţa este interzisă?
  • Cât de aspru trebuie să pedepsim pe cineva ca Tom pentru a-i descuraja pe alţii, cum ar fi gaşca lui Leonard, să folosească, de asemenea, cuţite?
  • Comportamentul lui Tom este un strigăt de ajutor iar el nu a putut alege familia în care a fost crescut. Cum îl putem ajuta pe Tom, astfel că el să se simtă mai fericit şi să nu mai fie nevoie să se lupte cu cuţite în viitor?

Profesorul poate rezuma această discuţie corelând aceste întrebări cu cele trei principii de sancţionare, descurajare şi reabilitare. Făcând trimitere la Convenţia privind drepturile copilului, profesorul poate propune ca prioritatea să se acorde reabilitării.

Dacă timpul permite şi elevii sunt interesaţi, această problemă poate fi dezbătută mai amănunţit. Dacă nu sunt de acord cu privire la întrebarea cum să se echilibreze diferitele principii de pedeapsă, această dezbatere ar trebui să continue. Dacă sunt de acord cu principiul reabilitării, ei pot să studieze modul în care legea din ţara lor ia în considerare cele trei principii de sancţionare, descurajare şi reabilitare.